Une déclamation à la gloire de Hauiti et du lien entre les populations de Raiatea et de Faa’a, à travers les jumeaux de Hava’i, Tu et Ata, dont les âmes s’envolèrent vers Tata’a.
Lauréat n° : 5 | Date de naissance : 18/07/2005 Age : 11 ans | Ile : TAHITI | Commune : FAA'A |
Aire linguistique : REO TAHITI | Archipel : SOCIETE IDV | Classe : CM2 | Genre littéraire : FAATENI |
HAUITI ē, tei hea tō 'oe hupe! | HAUITI, où se trouve ta rosée |
HAUITI ē, tei hea tō 'oe hupe! | HAUITI, où se trouve ta rosée |
'Ua pata te parau i te tari’a o Tū | Tū a entendu parler de sa renommée; |
'Ua pata te parau i te tari’a o Āta | Āta aussi |
Nā maeha'a nō HAVA'I | Jumeaux de HAVA'I |
Parauhia i teie mahana, 'o RAIATEA | Que l'on appelle aujourd'hui, RAIATEA |
Fano atura i TAHITI NUI MARE'ARE'A | Ils voguèrent vers TAHITI NUI MARE'ARE'A |
Nā te moana uriuri, te moana o HIVA | Par l'océan agité, de HIVA |
Nō te tamata i te hupe to’eto’e o HAUITI | Afin d'affronter la rosée glaciale de Hauiti |
Tīpaera'a i TAHITI NUI MARE'ARE'A | En s'approchant de TAHITI NUI MARE'ARE'A |
'Ōutu mai nei i Tetaha, 'oia 'o FAAA I TE RIMA VE'AVE'A | Passant par TETAHA, dit FAAA I TE RIMA VE'AVE'A |
Hā'ati ia 'oe e TAHITI TE AFEAFE RAU, nā te tai | Faisant le tour de TAHITI TE AFEAFE RAU par la mer |
Tere i TEOROPA’A …TEVA I UTA …TEVA I TAI … | longeant TEOROPA’A …TEVA I ŪTA …TEVA I TAI … |
TEAHAROA …HAURURU …MAHINA … | TEAHAROA …HAURURU …MAHINA … |
TE PORI Ō NU’U … | TE PORI Ō NU’U … |
'O TATA'A, | TATA'A |
Tei fa'ari'i ia rāua i ni'a i te fenua | Où ils accostèrent |
Tere, mai te 'āivi nō PIAFAU | Continuant vers PIAFAU |
Tae atu i TEROMA nā te hiti 'ānāvai | Passant à TEROMA par la rivière |
Tāpiri atura i teie pu'u mou’a | S'approchant des montagnes |
Fenuahia e te marae o TE'APATA | Où gît le marae TEAPATA |
Nu'u atura i te pae topara'a mahana | Avançant vers le soleil couchant |
Nō te patu i tō rāua marae | Pour construire leur marae |
Mai te va’a tau’ati ra te huru | Telle une pirogue double |
TE MOMEA te i’oa | Nommée MOMEA |
I reira rāua i te nohora'a | Où ils logèrent |
Tia'i noa atu ai i tō 'oe hupe to'eto'e, e HAUITI ē! | En attendant la rosée glaciale de HAUITI |
TAPIŌI te i'oa o teie mou'a | Cette montagne nommée TAPIOI |
Mai ia TAPIŌI i RAIATEA | Comme celle de RAIATEA |
Moera'a nā rāua i te pō | Dans leurs sommeils, |
'A tahataha mai ai te hupe o OROMATA'I | Tomba la rosée de OROMATA'I |
"'Auē te ānuanua o te hau" | Paisible arc-en-ciel |
HAUITI ē, teie tō 'oe hupe! | HAUITI! Où est ta rosée glaciale? |
HAUITI ē, e upo'oti'a māua! | HAUITI! Nous te vaincront. |
Tātapitōra'a | Ils s'amusèrent à se battre |
'Ei tāmahanahanara'a i nā tino nei | Afin de se réchauffer |
Mai te marū ra o te tūpa’i, riro mai nei 'ei pe’ape’a hau 'ore | Mais ce jeu se termina par un vrai combat |
I TUA'IRI'IRI, nā maeha'a i ta'aviri ai | TUA'IRI'IRI, où ils se roulèrent |
I TE HORO HORO, rāua i horo ai, taputō noa ai | TE HORO HORO, lieu de course, tout en à se battant |
I MATA'ERE'ERE, i 'ere'ere ai te mata o tahi maeha'a | MATA'ERE'ERE, où un des deux eut un œil au beurre noir |
I ATA'AROA, tō rāua matera'a | ATA'AROA, où ils moururent |
Tahe mai nei te ne’one’o o nā tino | La décomposition nauséabonde de leurs corps s'écoula |
'O VAIHAU’A te pape, 'oia 'o PAPEHAU’A | Formant VAIHAU'A la rivière, dite aussi PAPEHAU'A |
Tāpa'o fa'a’ite i tō TEFANA ē | Informant la mort des deux frères |
'Ua mate nā 'aito | Au peuple de TEFANA |
'Āre'a tō rāua vārua rā | Et leurs âmes |
TATA'A ia te vaira'a | S'envolèrent vers TATA'A |
Rere atu ai i HAVA'I, i te ROHOTU NO'ANO'A | Rejoignant HAVA'I puis ROHOTU NO'ANO'A |
Te vāhi nō reira mai. | Leur origine |
'I fa'ateni ana vau 'i to 'oe parau e HAUITI | Je viens de déclamer pour HAUITI |
'O vau nei o Larry a ENA no te fare ha'api'ira'a | me nommant ENA Larry de l'école |
'e vai nei 'i ni'a 'i te mou'a o PUURAI … 'o FARAHEI NUI | en gisant sur la montagne de PUURAI … FARAHEI NUI |
Ia 'oe te’ie taura nati no TARATONI e no HAVA'I | toi, peuple qui nous lie, de Calédonie et Hawai |
Ia oe te’ie naho'a tei here 'i to'u reo | toi, spectateur, présent par amour de ma langue |
Fa'ari'i mai 'i te tahopu 'o te hupe 'o HAUITI … Parahi ana'e | reçois les salutations avec la brise de HAUITI … |